RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU REDACTAREA UNUI TEXT:

• Alegerea temei: indiferent de tipul textului, alegerea temei/subiectului trebuie să fie cât mai bine definită, cât mai punctuală. Dacă subiectul ales este de natură istorică, atunci trebuie să delimitați subiectul în funcție de câteva criterii de bază:

✔️ perioada istorică;
✔️segmentul temporal (cu cât alegeți o perioadă cronologică mai extinsă, cu atât cercetarea trebuie să fie mai amplă; cu cât segmentul cronologic este mai restrâns cu atât cercetarea este mai echilibrată, completă și punctuală);

✔️perspectivele de analiză (din perspectivă istorică, economică, socială, juridică etc.);

✔️metodele de analiză;

✔️sursele și izvoarele istorice avut la dispoziție.

Un exemplu: să presupunem că vă pasionează să cercetați sistemul de învățământ românesc în perioada comunistă. O astfel de temă, formulată în această manieră, este mult prea vastă chiar și pentru o teză de doctorat din mai multe motive: în primul rând, segmentul temporal care ar trebui să fie analizat ar începe de la instaurarea comunismului în România cu primele sale reforme, până în anul 1989, deci este o perioadă de timp foarte mare; ar presupune descrierea sistemului și a programei de învățământ și modificările sale; statisticile perioadei privind fiecare ciclu de învățământ; raportările rural-urban și preuniversitar-universitar; implicațiile factorului politic și ideologic; profilul cadrelor didactice; impactul la nivel social; raportarea factorului politico-ideologic față de sistemul de învățământ atât în perioada conducerii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej cât și în cea a conducerii lui Nicolae Ceaușescu; implicațiile economice, iar lista aspectelor importante în analiza unei astfel de tematici ample poate continua. 

Deci, recomandat este pentru redactarea unui articol, eseu, referat, lucrare de licență sau de disertație să alegeți ca temă de analiză un aspect mai restrâns tematic și cronologic, care să subscrie unei tematici generale și pe care să îl puteți analiza și argumenta mai detaliat și structurat. 

• Orice tip de text (referat, eseu, articol, licență etc.) trebuie să aibă un titlu care să reflecte conținutul temei alese, să nu fie foarte lung sau mult prea general și să fie plăcut la lectură;
• Primul paragraf al oricărui tip de text poate fi considerat cheia textului adică, trebuie să fie ușor de lecturat și să capteze cititorul să continue lectura. 
• Indiferent de structura pe care alegeți să construiți textul, dacă îl divizați în capitole sau subcapitole, acesta trebuie să fie construit echilibrat, cursiv, cu un fir narativ și logic: introducere (motivația alegerii temei, relevanța subiectului, principalele ipoteze, întrebări etc.) corpul textului (care să prezinte argumentarea/demonstrarea ipotezelor asumate în introducere) și concluziile argumentației construite.
• Cu cât alegeți un subiect mai restrâns și punctual, cu atât analiza și redactarea acestuia se pot realiza mai în profunzime, analitic, detaliat și echilibrat.
• Nu se recomandă începerea frazelor și a propozițiilor cu verbe, conjuncții, prepoziții.
• Paragrafele nu trebuie să fie lungi și, în mod obligatoriu, trebuie marcate cu alineat.
• Utilizarea ghilimelelor în limba română:     „”
• Citatele se marchează cu ghilimele. Dacă un citat este mai amplu de patru rânduri atunci acesta se delimitează separat și cu un corp de literă mai mic (se recomandă 11 în loc de 12).
• Utilizarea virgulei: nu se utilizează între subiect și predicat dar se utilizează în enumerații, poate marca o pauză în vorbire și în situații precum:

✔️ [,] nici; 

✔️ atât ... [,] 

✔️ nu numai ... [,] ci şi; 

✔️ [,] ca şi; 

✔️ [,] dar;

✔️ [,] precum şi; 

✔️ [,] iar;

✔️ [,] ci; 

✔️ [,] însă; 

✔️ fie ... [,] fie; 

✔️ sau [,] sau;

• După fiecare semn de punctuație se adaugă spațiu, NU și înaintea acestuia.
• Nu se scriu cu italic denumirile instituțiilor;
• Dacă relatați un eveniment trecut, deja încheiat, se recomandă în text utilizarea formelor verbale la trecut.
• Dacă în cadrul unui citat adăugați o mențiune/observație atunci acest aspect trebuie marcat în interiorul pasajului respectiv ca fiind nota autorului/traducătorului astfel: [n.a sau n.tr.]

Datorită vs. din cauza

🙂 datorită = prepoziţie care are sensul de  mulţumită, graţie și ilustrează un context pozitiv;

🙁 din cauza = locuţiune prepoziţională care are sensul de: din pricina. Aceasta ilustrează un context negativ.

Decât vs. Doar

🙂 doar = adverb care poate indica o cantitate, o limitare sau restricție și se utilizează în construcții afirmative. Ex: Am doar suma de 100 lei.)

🙁 decât = adverb/conjuncție/prepoziție: poate indica un comparativ de inegalitate (Ex: Ea este mai înaltă decât mine) sau are sens restrictiv și face parte dintr-o construcție negativă (Ex: Nu am decât suma de 100 lei. Deci, NU vom spune: Am decât suma de 100 lei.)

Verbele „a vrea” și „a voi”

⇢ „A vrea” are la imperfect formele: vream, vreai, vrea, vream, vreaţi, vreau. 

⇢„A voi” are la imperfect formele: voiam, voiai, voia. 

⇢ Deci, nu vom spune „eu vroiam” ci „eu voiam”.

APARATUL CRITIC & REGULILE DE CITARE:

✏️ Cărțile cu un singur autor:

Prenume Nume, Titlul cărții, loc, editură, an, p. sau pp.

✏️ Cărțile cu doi sau mai mulți autori:

Prenume Nume, Prenume Nume, Titlul cărții, loc, editură, an, p. sau pp.

✏️ Volumele colective:

Prenume Nume (ed./coord.), Titlul cărții, loc, editură, an, p. sau pp.

✏️ Dacă lucrarea/cartea a fost tradusă în limba română:

Prenume Nume, Titlul cărții [traducere de X], loc, editură, an, p. sau pp.

✏️ Capitole, articole, studii în volume colective:

Prenume Nume, „Titlul capitolului/articolului”, în Titlul cărții, Prenume  Nume (ed./coord.), loc, editură, an, pp.

✏️ Articole în reviste sau jurnale:

Prenume Nume, „Titlul articolului”, Numele Revistei, volum, nr., an, p. sau pp.

✏️ Articole în reviste sau jurnale disponibile online:

Prenume Nume, „Titlul articolului”, Numele  Revistei,  volum,  nr., an, disponibil la: http://.........,  p. sau pp. , accesat la data de....

🙂 op. cit. = opera deja citată; cu referire la prima mențiune a sursei în cauză și pentru mențiuni ulterioare dar care sunt neconsecutive. 

🙂 loc. cit. = lucrarea a fost deja citată, dar la aceeași pagină/ același loc cu cel menționat în citarea anterioară și care nu este nota de deasupra, ci o notă anterioară;

🙂 Idem (prescurtat id.) = are sensul de „același”, și se utilizează pentru a nu repeta numele autorului. Se utilizează doar în mențiuni (note) consecutive.

🙂 Ibidem (prescurtat ibid.) = are sensul de „în același loc”, și se utilizează pentru a indica același autor și loc (chiar și aceeași pagină dacă este cazul). Se utilizează doar în mențiuni (note) consecutive.

🙂 Apud = când  se citează  un  autor,  deşi  nu a  fost studiat  în mod direct și indică trimiterea la textul/pasajul original care a fost utilizat drept sursă de informare.

🙂 Passim = în mai multe locuri

✏️ Bibliografia:

NUME, Prenume, Titlul cărții, editură, loc, an.

NUME, Prenume, „Titlul articolului”, Numele Revistei, volum, nr., an, p. sau pp.

✏️ Nu doar lucrările edite sau publicate online se citează ci și alte tipuri de surse utilizate (documente de arhivă, interviuri etc.). 

✏️ Pentru articolele postate în mediul online care includ fotografii, hărți sau surse video se va trece sub acestea sursa și, dacă este cazul, titlul sau descrierea acesteia.

Exemplu: Sursa: Arhiva personală, Titlu, anul.

    Sursa: YouTube, accesibil:.....

Formatul textului:

Font: Times New Roman

Corpul de literă (Font size): 12 

Spațierea dintre rânduri (line spacing): 1,5

  © Daniela Popescu